Cand timpul trece pe langa noi, tot ce ne trece prin minte este regretul vremurilor apuse si dorinta de vremuri mai bune. Nimic nu ne induce sentimentul de « carpe diem », de a ne bucura de viata, de singura viata data pe acest pamant.Cand oamenii din jurul nostru se schimba, ajungem sa ne intrebam la un moment dat daca nu cumva ne-am schimbat si noi si in ce masura.Modul in care ne agatam de fiecare clipa de bucurie, orice moment feeric care ne reda sentimentul de implinire, de completitudine, ajunge in cele din urma sa ne oboseasca si sa ne depaseasca.Totul se naruie,totul se destrama si putine sunt lucrurile care pot contribui la recladirea a tot e ai construit intr-o viata. Insa ne mai ramane acel ceva care nu ne lasa la greu orice s-ar intampla :
SPERANTA DE A FI PE DEPLIN FERICITI! si nimeni sau nimic nu ne poate lua aceasta, deoarece SPERANTA APARTINE SUFLETULUI MEREU ETERN SI INDESTRUCTIBIL
joi, 20 martie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu